MusicPlaylistView Profile
Create a playlist at MixPod.com

sâmbătă, 7 mai 2011

Oh doamne, nu am mai avut timp de nimic . Nici de mine,nici de blog.
Deci , da ,am revenit de-a dreptul acum , serios .

sâmbătă, 2 aprilie 2011

ok , am revenit

ok , nu am mai postat nimic de .. o adevarata perioada lunga (LUNGA) de timp . imi cer scuze , m-am luat cu toate problemele si cu toate grijile si am uitat de blog /
qua scuzi , mi amigos /

miercuri, 15 decembrie 2010

Pleaca , pleaca , pleaca , pleaca ! Lasa-ma !

Chiar nu poti observa ce mi-ai facut ? Sunt goala pe interior din cauza ta . Nu mai am suflet ..

Noapte.Veioza.Pix.Foaie. "Draga..mi-e dor de tine."
Foaie , rochie , dresuri , cizme de cauciuc , parfum , drum .
Ger , frig , zapada , gheata , suflet de gheata ? Nimicuri din hartie , sentimente .
Vant , par in vant , geam , cioburi . Cioburi in ochi ? Sange ! Orbire ..
Dragoste . Dragoste oarba .. ? Nu cred/Nu stiu/Nu vreau sa stiu.

Ma intind sa-ti gasesc fata . Sa simt caldura . Sa-ti simt sangele care iti trece prin obraji,incalzindu-te dar nu simt nimic . Doar frig si cativa fulgi de zapada care cad , incercand sa-si gaseasca locul pe pamant cum eu incerc sa-mi gasesc locul in bratele tale .

Unde-s sentimentele alea pe care le aveai ?
Sentimente? Ce sentimente ?
Ah,chiar nu mai conteaza .


DELIR ! Schizophreniee..? DEMENTA !

luni, 6 decembrie 2010

Nu ma ignora . Te rog . Nu sti cata nevoie am de tine si totusi.. tu ma lasi aici , implorandu-te sa nu pleci . Sa ramai cu mine .. Dar e inutil . Mi-ai intors spatele si ai plecat .

Te-ai dus . Nu stiu unde dar ai plecat si asta e tot ceea ce conteaza .. Trista fiind, am deschis wordu si..m-am apucat sa scriu . Sa scriu niste tampenii care.. care peste , poate, ceva vreme chiar n-o sa mai conteze . Dar pana atunci..sunt ca niste rani adanci care se vor vindeca greu si vor lasa niste urme si mai adanci . Urme sculptate grotesc in sufletul meu . Inegale , niste creaturi muribunde. Amintirile . Niste ceata printre creaturile acelea oribile . Sentimentele : frica , bucuria , tristeteai si..ultima , dorinta . Dorinta de a te avea . Dorul meu pentru tine care pluteste si el in aer , (el fiind echivalentul oxigenului in aerul nostru ) plutind printre... amintiri , suflet si.. in mine .

Dar acum totul s-a sfarsit si..totusi inca mai sper ca nu m-ai uitat . Ca n-o sa ma uiti . Imi place sa cred ca sunt /eram speciala . O fiinta de care nu te puteai..detasa . Imi placea sa cred ca faceam parte din tine dar.. se pare ca nu era chiar asa . M-am impacat cu gandul dar inca sper . Si totusi , cu fiecare zi realizez ca aceasta speranta ,prosteasca pot spune , este desarta . Este ca.. ziua si noaptea . Acelasi ciclu , soare-luna , nimic schimbat . In cazul asta..cu siguranta nu se va schimba nimic .

Au trecut zile,luni! N-am uitat nimic . Inca n-am trecut peste . Nu m-am maturizat deloc . Ma gandesc la tine , inca , non-stop si .. ma intreb, oare unde am gresit ?

Am fost prea insistenta sau prea grabita ? Poate ca niciodata nu te-am cunoscut asa cum ar fi trebuit . Poate ca tu esti altfel. Sau poate ca te porti asa doar cu mine . Poate ca asta e felul tau de a ma face sa ma simt speciala si..poate ca eu, doar acum realizez si..ma sperie gandul ca ar fi prea tarziu sa te am. Imi amintesc cum nu profitam de tine vara . Trebuia sa stau doar cu tine nu si cu ceilalti ca , pe parcursul timpului cand nu aveai sa fi langa mine , sa stiu macar ca am incercat tot ce mi-am dorit cu tine si ca mi-a placut . Cat de proasta sunt . O fiinta atat de proasta ca mine nu merita inca o a doua sansa sa te vada . Si sti de ce ? Pentru ca ar irosi-o . Mi-e frica de ce o sa se intample dupa ce trece si urmatoarea vara . Un nou val de tristete , agonie pura , defapt . Neavand pe nimeni la care tin cu adevarat care sa-mi dea o imbratisare . Neavand..nimic . Cred, cu tarie ca inima mea e la tine . O ti bine ascunsa de lume ? Pentru ca lumea ar distruge-o . Ar distruge-o cum a facut si cu celelalte viziuni/fantezii ale mele . Ar rupe-o in bucati, ar sfasia-o si apoi ar rade cu isterie vazand-o cum pulseaza sange pentru inca cateva secunde . Apoi ar lua-o si ar arunca-o in abis, iar eu .. pentru eternitate as cauta.. ceea ce nu voi gasi niciodata intr-o lume plina de sange si.. ura . As cauta Bunatatea si Puritatea intr-o clepsidra care se umple cu ura si ma sufoca . Ma ineaca in propria..furie. Mi-as cauta inima, perechea mea pe viata in.. Iad . Pentru ca locul asta nu poate fi numit lume , ci e un Iad .Un Iad , poate , mai dur decat cel in care traieste Satana pentru ca “demonii” de aici , ranesc cu rani care nu se vindeca pe cand cele fizice trec foarte repede .

“Anumite tampenii chiar vin de la sine. M-ajuti sa recunosc , iar tu vi cu mine . “

Plina de remuscari , am incercat sa te sun si.. nu mi-ai raspuns . M-ai facut sa cred ca nu ma mai vrei . Ca sunt un fel de soseta de care chiar nu mai ai nevoie . M-ai facut sa ma simt ca..ei bine , ca o tarfa murdara care incearca cu disperare sa atraga pe cineva .

Dar chiar sunt asa? O femeie injosita de atatia barbati ? Tind sa cred ca nu , dar sufletul asa ma face sa ma simt . Am nevoie de tine . Am nevoie de tine ca o floare de apa . Ca .. oamenii , demonii din Iadul asta , de Oxigen . Am nevoie de propriul meu drog , iar acela esti tu . Iubitul meu, drogul meu, am innebunit dorindu-te . Te rog , nu ma judeca . In momentul asta delirez.. Sunt calda . Frig . Sunt rosie in obraji . Nu mi te pot scoate din minte. Doar o secunda fara sa ma gandesc la tine imi umple stomacul de un gol si .. ma simt fara suflet , iar asta e inca o dovada ca TU esti propriul meu drog si ca.. inima mea , poate,chiar se alfa la tine .. sau poate eu doar cred asta si nu-ti imaginezi cat poate fi de placut .

sâmbătă, 13 noiembrie 2010

Era vara.Si i-am spus sa nu plece . Sa nu ma lase singura . Sa stea cu mine si sa imi dea cate o imbratisare cand ii voi cere .

Dar vara a plecat si la fel a facut si el . Dorul meu inca este nemarginit . Sufletul meu este plin de cioburi de oglinzi care reflecta amintirile cu el .

"Wake me up when September ends.."

Cerul gri se intuneca din ce in ce mai mult , iar eu mergeam prin parc . Zapada scartaia sub ghetele mele albastre . Ningea incet , aproape pe nesimtite . Aveam castile in urechi .

"Do you know what's worth fighting for ? When it's not worth dying for ?"

Faceam pasi in haina mea neagra si lunga. Faceam pasi mici si ma gandeam ..
Ma gandeam la el si cat de mult m-a ranit . Cat de mult as da sa ma poata consola cineva . Sa-mi inchida rana din suflet . Sa imi fie aproape si sa ma asculte . Sa ma ajute .

" Do you feel yourself suffocating ? "

M-am asezat pe banca , am dat muzica mai tare si.. am inchis ochii . Am simtit o mana pe umar si era el . M-a luat in brate . L-am strans mai aproape de mine si din ochi imi curgeau lacrimi .


"When it's time to live and let die . You can't get another try . Something inside this heart has died . You're in ruins. "

Apoi m-am trezit tot pe banca , si am plecat acasa . Acelasi drum , aceleasi strazi , aceeasi 'acasa' .

duminică, 7 noiembrie 2010